xsistersbaby650.jpg.pagespeed.ic.rKy35bpfaF

Când apare frățiorul

Nașterea unui copil este un moment de bucurie care vine cu multe emoții și așteptări din partea părinților. Și atunci când mai există un copil în familie, părinții se preocupă de pregătirea celui mare pentru nașterea frățiorului sau surioarei.

 

Observ în jurul meu din ce în ce mai mulți părinți preocupați de această pregătire psihică și emoțională a primului copil. Îi povestesc despre bebe din burtică, îi citesc povestioare terapeutice cu familii de animăluțe care primesc un nou membru, îl implică în alegerea hainelor și a lucrurilor pentru bebe etc.

 

Toate acestea se întâmplă cu speranța ca cel mare să fie pregătit de venirea noului membru și sa nu devină gelos sau să fie cât mai puțin.

 

Însă aceste pregătiri nu sunt suficiente pentru că nu copilul este cel care trebuie pregătit în primul rând, ci părinții și mama în mod special.

Continue reading “Când apare frățiorul”

xsistersbaby650.jpg.pagespeed.ic.rKy35bpfaF

Prima zi de gradiniță

Mersul la grădiniță e de multe ori un bau – bau atât pentru copii cât și pentru părinți. Grădinița implică multă noutate pentru întreaga familie. Însă este și un moment care adună în jurul său tot felul de emoții. Părinții încearcă să facă această trecere cât mai lină posibil pentru copil, însă fără să își dea seama îi pot alimenta  fricile care apar.

Voi vorbi în acest articol despre ce pot face părinții pentru copiii lor pentru a-i ajuta să se adapteze sistemului educațional. Însă foarte important este și aportul instituției, al educatoarelor în principal și al personalității lor. Ar fi util ca acestea să cunoască aspectele psihologice care apar la copiii care merg pentru prima data la grădiniță și să le poată îndeplini nevoile emoționale într-un mod blând și respectuos. Continue reading “Prima zi de gradiniță”

xsistersbaby650.jpg.pagespeed.ic.rKy35bpfaF

Ce să spui copilului în loc de “NU”

 

 

O data cu răspândirea informațiilor despre creșterea sănătoasă a copiilor a apărut și ideea conform căreia nu ar trebui să folosim foarte des “nu-ul” atunci când le interzicem ceva copiilor. Însă pentru mulți părinți, crescuți cu mii de “nu-uri” în copilărie, acest lucru este destul de greu de făcut. Atunci când vezi că al tău copil face un lucru periculos sau pe care ți-ai dori să nu îl facă, “nu-ul” iese instinctiv de pe buzele tale. Dar de ce să nu folosim “nu-ul” așa des?

Continue reading “Ce să spui copilului în loc de “NU””

xsistersbaby650.jpg.pagespeed.ic.rKy35bpfaF

Nu există o soluție magică pentru a nu mai țipa la copii, dar..

 

Am stat de vorbă cu câțiva părinți despre țipatul la copii. Toți în mod absolut și-ar dori să nu mai țipe la ei dar nu găsesc cauzele sau soluțiile necesare pentru a nu mai face asta. Am auzit pe unii dintre ei zicând că și-ar dori să existe o soluție magică pentru a nu mai ajunge să țipe, să se întâmple un lucru miraculous de azi pe mâine pentru ca țipetele să înceteze iar ei să devină părinții calmi care își doresc să fie.

 

Am o veste pentru tine (probabil o intuiești): NU EXISTĂ O SOLUȚIE MAGICĂ PENTRU A NU MAI ȚIPA LA COPII, dar EXISTĂ SOLUȚII SĂNĂTOASE!

  Continue reading “Nu există o soluție magică pentru a nu mai țipa la copii, dar..”

xsistersbaby650.jpg.pagespeed.ic.rKy35bpfaF

Cum punem limite cu respect

 

 

De multe ori am fost întrebată de către părinți cum ar fi bine să pună limite copiilor lor astfel încât să nu fie nici prea restrictive dar nici prea permisive. Adică cum pot pune limite echilibrate. O altă întrebare pe care o primesc frecvent se referă la copil și la faptul că acesta nu vrea să facă ce i se cere sau este obișnuit să facă doar ce vrea el.

 

Observ în jurul meu o dificultate a părinților de a pune limite și o preferință în a-i lăsa pe copii să facă cum cred și ce își doresc în foarte multe cazuri. Pusul limitelor este însoțit de teama de a îngrădi copilul, de a-i știrbi libertatea și de a-l face astfel prea obedient.

De cealaltă parte sunt părinții care pun limite și se așteaptă ca ai lor copii să le urmeze întocmai, fără proteste. Iar când acest lucru nu se întâmplă, părinții fie se înfurie sau se irită, fie se supără și nu mai vorbesc cu al lor copil o perioadă de timp. Continue reading “Cum punem limite cu respect”

xsistersbaby650.jpg.pagespeed.ic.rKy35bpfaF

Cum ajungi un părinte prea permisiv

 

Mi-a plăcut mult descrierea pe care Laura Markham a facut-o celor 4 tipologii de părinți în cadrul conferinței pe care a susținut-o anul acesta în mai la Bcurești. Ea delimita 4 tipologii parentale: permisiv, autoritar, echilibrat  și dezinteresat. Despre ultima categorie nu are sens să vorbim pentru că dacă citești acest articol nu ai nici o șansă să faci parte din ea.

Cred că toți părinții tind să facă parte din categoria celor echilibrați, sau cel puțin majoritatea, însă de multe ori am auzit de la cei cu care lucrez și nu numai, că este greu să faci o delimitare clară între cele două stiluri. Sau să știi când trebuie să fii permisiv și când mai autoritar cu ai tăi copii.

Pentru a te ajuta să îți faci o imagine mai bună despre cum ajungi să fii un părinte din categoria celor permisivi  te invit să citești următoarea poveste. În următorul articol îți voi povesti despre categoria celor autoritari. Continue reading “Cum ajungi un părinte prea permisiv”

xsistersbaby650.jpg.pagespeed.ic.rKy35bpfaF

De ce nu i-am spus niciodată “Gata, gata, nu mai plânge!”

 

Cu Maria lucrez de peste 3 ani. A venit la mine în terapie deoarece nu era mulțumită de relația ei de cuplu. Era cu soțul ei de ceva timp, se iubeau, se plăceau, însă din când în când ea își dorea anumite lucruri de la el pe care el însă nu le făcea. Să îi ia flori, să o îmbrățișeze mai des, să îi spună că e frumoasă ca o rază de soare si altele asemenea. Voia ca ea să fie totul pentru el. Și pentru că el nu se comporta astfel ea suferea și ajungea să creadă că nu merită iubirea lui. De fapt credea nu e demnă de iubire în general.  De fiecare dată când simțea asta, stătea supărată câteva zile, timp în care el nu știa cum să se comporte cu ea și călca în casă ca pe ace. Acest lucru pe ea o enerva și mai mult, deoarece se aștepta ca el să vină să o ia în brațe și să îi ofere toată ascultarea de care avea nevoie. Voia ca el să tragă de ea, să o implore să îi vorbească și să fie dispus să facă orice pentru a-i trece ei supărarea. Continue reading “De ce nu i-am spus niciodată “Gata, gata, nu mai plânge!””

xsistersbaby650.jpg.pagespeed.ic.rKy35bpfaF

Se răsfață copiii de la prea multă iubire?

Încă mai predomină în societatea românească ideea că un copil ținut prea mult în brațe, care este lăsat să facă ce vrea, prea mult îmbrățișat sau pupat se va răsfăța. Însă ce înseamnă de fapt răsfățul din punct de vedere psihologic?  Acesta este varianta pentru copii a egocentrismului sau a inflației. O persoană inflaționată se crede superioară celorlalți, crede că totul i se cuvine, se pune pe ea în centrul propriei atenții, în detrimentul celorlalți. Metaforic, omul inflaționat este “umflat cu pompa Ego-ului său” și șade pe un vârf de munte de unde privește totul în jur. Extrapolând acest concept la vârsta copilăriei, un copil răsfățat este un copil egoist, care obține ce vrea și când vrea, fără să îi pese neapărat de cei din jur. Așa că din această perspectivă nu este de dorit să ai un copil răsfățat, inflaționat. Însă în societatea noastră este greșit  motivul pentru care nu este de dorit un astfel de copil. Teama multora este că acest copil nu își va asculta părinții și nu va face ce i se spune. Și acest lucru nu este privit cu ochi buni de o societate care încă își dorește copii obedienți.  Continue reading “Se răsfață copiii de la prea multă iubire?”

xsistersbaby650.jpg.pagespeed.ic.rKy35bpfaF

Cea mai bună tehnică de parenting ești TU

Parenting-ul devine din ce în ce mai răspândit printre părinții de azi. Există nenumărate cursuri, workshop-uri, cărți și experți din ce în ce mai numeroși care te învață cum să fii un părinte mai bun, care sunt cele mai bune tehnici de parenting, ce instrumente trebuie să ai la îndemână în relația cu ai tăi copii pentru a le asigura cea mai bună educație și creștere. Pe cât de necesar este parenting-ul, deoarece satisface nevoia părinților de informații și cunoaștere, pe atât de copleșitoare pot fi toate aceste cerințe și standarde ridicate pentru a fi părintele perfect. Continue reading “Cea mai bună tehnică de parenting ești TU”

xsistersbaby650.jpg.pagespeed.ic.rKy35bpfaF

Ce facem cu crizele de furie ale copiilor

Unele dintre lucrurile care tulbură relația parinte – copil sunt crizele de furie ale copiilor. Acestea apar ca niște disruptori ai armoniei și bunei înțelegeri. Într-un moment totul e bine, ne jucăm împreună, copilul este vesel, noi ne simțim relaxați și viața ni se pare frumoasă și plină de sens. La un moment dat, poate la întâlnirea cu o limită sau legat de ceva ce am spus sau am făcut, apare criza. Un uragan emoțional în mijlocul unei mări de liniște, joacă și voie bună. Și da, este intensă, gălăgioasă și foarte prezentă. Nu ai cum să o ignori, nu o poți domoli prin vorbe, poți doar aștepta să treacă și să reapară iar soarele.
Am întrebat mai mulți părinți ce înseamnă criza de furie a copilului pentru ei, ce își doresc de la copil și de la ei înșiși în acele momente. Majoritatea au spus că de la copil își doresc să se calmeze iar de la ei înșiși își doresc sa înțeleagă cauza crizei sau să găsească metode de calmare a copilului. Au fost și părinți care au spus că își doresc ca ei înșiși să poată rămâne calmi și să simtă copilul că îi sunt alături. Continue reading “Ce facem cu crizele de furie ale copiilor”