Inner-Turmoil-spillwords

Starea de prezență și crizele de furie ale copiilor

Crizele de furie sau tantrumurile copiilor încă sunt un subiect extrem de fierbinte pentru orice părinte.

Am scris în articole anterioare despre cum să gestionezi tu, dragă părinte, aceste momente dificile. Am povestit de asemenea și care este motivul apariției lor și rolul pe care acestea le au. Articolele le poți găsi aici și aici.

Astăzi însă vreau să îți vorbesc despre o abilitate, esențială nu doar în timpul unui tantrum, ci și pentru bunăstarea ta psihică și mentală:  starea de prezență.

Ce presupune starea de prezență, la ce te ajută ea și mai ales cum îți este de folos în timpul unui tantrum al copilului? Continue reading “Starea de prezență și crizele de furie ale copiilor”

Inner-Turmoil-spillwords

Nu-i spune că este obraznic, niciodată

Astăzi vreau să îți vorbesc despre cuvântul “obraznic”. Aud de foarte multe ori în jurul meu acest cuvânt. Fie îl spun părinții, bunicii despre proprii copii sau nepoți, fie este spus de oameni necunoscuți la adresa copiilor mai activi sau mai agresivi sau care pur și simplu nu ascultă de adulții cu care sunt.

Eu vreau să te rog să nu folosești această etichetare la adresa copilului tău sau a altor copii. Niciodată! Și îți voi spune și de ce te rog acest lucru. Pentru că acest apelativ nu are nici o valoare educațională, nu ajută la absolut nimic, ba mai mult rău face. Nu neg faptul că există și copii agresivi sau care nu respectă autoritatea sau care folosesc cuvinte nepotrivite. Însă acești copii nu sunt obraznici. De altfel, eu cred ca nici un copil nu este obraznic.

Atunci când folosești această etichetă produci două tipuri de consecințe nefavorabile procesului educațional și relației cu al tău copil: Continue reading “Nu-i spune că este obraznic, niciodată”

Inner-Turmoil-spillwords

Cum punem copiilor limite cu respect

 

 

De multe ori am fost întrebată de către părinți cum ar fi bine să pună limite copiilor lor astfel încât să nu fie nici prea restrictive dar nici prea permisive. Adică cum pot pune limite echilibrate. O altă întrebare pe care o primesc frecvent se referă la copil și la faptul că acesta nu vrea să facă ce i se cere sau este obișnuit să facă doar ce vrea el. 

Observ în jurul meu o dificultate a părinților de a pune limite și o preferință în a-i lăsa pe copii să facă cum cred și ce își doresc în foarte multe cazuri. Pusul limitelor este însoțit de teama de a îngrădi copilul, de a-i știrbi libertatea și de a-l face astfel prea obedient.

De cealaltă parte sunt părinții care pun limite și se așteaptă ca ai lor copii să le urmeze întocmai, fără proteste. Iar când acest lucru nu se întâmplă, părinții fie se înfurie sau se irită, fie se supără și nu mai vorbesc cu al lor copil o perioadă de timp. Continue reading “Cum punem copiilor limite cu respect”

Inner-Turmoil-spillwords

Ce facem cu crizele de furie ale copiilor

Unele dintre lucrurile care tulbură relația parinte – copil sunt crizele de furie ale copiilor. Acestea apar ca niște disruptori ai armoniei și bunei înțelegeri. Într-un moment totul e bine, ne jucăm împreună, copilul este vesel, noi ne simțim relaxați și viața ni se pare frumoasă și plină de sens. La un moment dat, poate la întâlnirea cu o limită sau legat de ceva ce am spus sau am făcut, apare criza. Un uragan emoțional în mijlocul unei mări de liniște, joacă și voie bună. Și da, este intensă, gălăgioasă și foarte prezentă. Nu ai cum să o ignori, nu o poți domoli prin vorbe, poți doar aștepta să treacă și să reapară iar soarele.

Am întrebat mai mulți părinți ce înseamnă criza de furie a copilului pentru ei, ce își doresc de la copil și de la ei înșiși în acele momente. Majoritatea au spus că de la copil își doresc să se calmeze iar de la ei înșiși își doresc sa înțeleagă cauza crizei sau să găsească metode de calmare a copilului. Au fost și părinți care au spus că își doresc ca ei înșiși să poată rămâne calmi și să simtă copilul că îi sunt alături. Continue reading “Ce facem cu crizele de furie ale copiilor”

Inner-Turmoil-spillwords

Vrei un copil darnic? Nu il forta sa imparta!

 Eram ieri cu baietelul meu in parc. Era o zi frumoasa, insorita si calduroasa. Copiii alergau si se bucurau de soare si de mirosul verde al primaverii. Dintr-odata il vad pe al meu copil cum se duce catre groapa cu nisip unde mai erau o fetita si un baietel. Fetita parea sa aiba in jur de un an iar baietelul era mai mare, parea sa aiba in jur de 3 ani. Copiii se jucau linistit cu nisipul, al meu se multumea sa il ridice de acolo si sa il puna pe margine. Baiatul mai mare avea cu el niste jucarii de nisip, respectiv o lopatica, o mica grebla si un camion de jucarie. Fetita cea mica, aflata inca la varsta la care orice obiect nou e subiect de fascinatie intinde mana si ia lopatica, la care baietelul vizibil frustrat zice: “nuuu!”. Mama fetitei o roaga sa ii inapoieze jucaria. Apoi si al meu vad ca pune mana pe o grebla care insa i-a fost imediata luata inapoi de catre baietel. La un moment dat se apropie mama baietelului care incepe sa ii spuna de pe margine:” haide da-i si ei jucaria, nu vezi ca e mai mica? Hai ca nu-i face nimic!”, baietelul nu si nu. Mama continua: “ haide nu fi rau, da-i si lui jucariile! Imparte jucariile tale cu toti copiii!. Baietelul parea din ce in ce mai infricosat de perspectiva de a trebui sa isi imparta jucariile. Si scena a continuat cateva minute bune, timp in care mama il tot ruga, el tot refuza, frustrarea baietelului, si cel mai probabil si a mamei lui, crestea.  Continue reading “Vrei un copil darnic? Nu il forta sa imparta!”