Când apare frățiorul

Nașterea unui copil este un moment de bucurie care vine cu multe emoții și așteptări din partea părinților. Și atunci când mai există un copil în familie, părinții se preocupă de pregătirea celui mare pentru nașterea frățiorului sau surioarei.

 

Observ în jurul meu din ce în ce mai mulți părinți preocupați de această pregătire psihică și emoțională a primului copil. Îi povestesc despre bebe din burtică, îi citesc povestioare terapeutice cu familii de animăluțe care primesc un nou membru, îl implică în alegerea hainelor și a lucrurilor pentru bebe etc.

 

Toate acestea se întâmplă cu speranța ca cel mare să fie pregătit de venirea noului membru și sa nu devină gelos sau să fie cât mai puțin.

 

Însă aceste pregătiri nu sunt suficiente pentru că nu copilul este cel care trebuie pregătit în primul rând, ci părinții și mama în mod special.

 

Copiii nu au capacitatea de autoreglare emoțională suficient de dezvoltată, așa că se bazează pe adulți pentru asta. Însă de multe ori, nici adulților nu le este ușor să își gestioneze emoțiile, așa că situația devine tensionată și conflictuală destul de repede după nașterea unui nou copil.

 

Ce pot face părinții și mama în mod special pentru a se pregăti pentru acest moment?

1. În primul rând este important ca părinții să conștientizeze că în ciuda tuturor pregătirilor dinainte de nașterea unui nou copil, fratele cel mare va avea un amalgam de emoții care vin la pachet cu tot felul de comportamente. Adică, deși cel mare știe ce se va întâmpla în mare după venirea frățiorului, nimic nu-l poate pregăti mai bine decât experiența însăși. Cu siguranță vă aduceți și voi aminte cum înainte de nașterea primului copil ați citit tot felul de cărți, ați fost poate la cursuri, ați întrebat alte mame cum a fost experiența de după naștere, însă nici o informație nu s-a comparat cu experiența însăși.

2. Lucrul despre care am observat că lipsește mult în familia nou lărgită este RĂBDAREA. Pentru fratele mai mare schimbările sunt trăite dramatic. El își pierde întâietatea la atenția părinților. Lumea lui se schimbă în profunzime, lucru care naște multe conflicte în el. Deși el știe că este primul născut și că până acum beneficia de toată dragostea și atenția, acum se simte dat la o parte și pus pe planul doi. Vă puteți imagina ce emoții poate naște o astfel de perspectivă. Copilul poate începe să se întrebe (la nivel inconștient) dacă mai este la fel de iubit ca înainte, nu înțelege de ce părinții au avut nevoie de alt bebeluș, și de ce el nu le era de ajuns? Toate aceste întrebări inconștiente nasc emoții precum furia, neputința, iritarea, teama de respingere sau de a nu mai fi iubit. Toate aceste emoții au nevoie de TIMP pentru a-și regăsi locul, pentru a fi transformate. Pentru unii copii acest lucru se întâmplă mai repede (în cateva luni – un an), pentru alții durează mai mult, ba chiar devine o condiție generală, aceea de a testa permanent dacă mai sunt la fel de iubiți ca înainte. Așa că dragi părinți oferiți în primul rând răbdare și înțelegere.

3. Dragă părinte, te-ar mai ajuta să știi că gelozia și manifestarea ei sunt normale. Chiar dacă cel mare îl pupă pe cel mic sau îl ia în brațe sau îi dă jucării, dacă însă nu mai vrea la grădiniță sau la școală, are comportament modificat în mediile sociale sau acasă, devine mai agresiv sau începe să regreseze (revine la scutec, vrea mâncare pasată etc.) atunci simte anxietate de abandon sau gelozie. Și e normal să simtă asta, nu are o problemă, doar nevoie de ajutor și susținere din partea ta.

 

4. Pregătește-te să te joci cu cel mare cât de des poți. Și să te implici în jocurile lui deoarece acestea sunt vindecătoare. Îl mai poți ajuta prin jocuri de rol cu familii de animăluțe în care apare un nou frățior. Întrebându-l pe el despre fretele-iepuraș cel mare, afli de fapt  ce simte el față de noul frățior. Și dă-i voie să își exprime gelozia în joc. Doar în realitate îi pui limite la comportament.

5. Dă-i voie și acceptă-i emoțiile grele, pe cele de respingere ale frățiorului și poate a ta, dragă mămică. Nu lua personal ce îți spune, deoarece el doar îți arată că suferă. Dacă te respinge înseamnă doar că așa se simte el, adică respins. Ascultă-l fără critică sau judecată. Întreabă-l cum se simte el în noua configurație, ce îi place și ce nu îi pace? Cum i-ar plăcea să fie lucrurile. Da-i voie gândurilor și faneziilor lui să se exprime, dă-i spațiu noilor lui emoții.

 

6. Vorbește cu o persoană de încredere sau cu un specialist despre propria copilărie. Poate și tu ai avut un frate mai mic și poate ai simțit că ai tăi au făcut diferențe între tine și el. Sau dimpotrivă, ai fost fratele mic și răsfățat. În cazul acesta îți va fi mai greu să-ți înțelegi copilul cel mare. Sau poate ai fost copil unic și atunci e mai greu să înțelegi ce simte un copil căruia i se naște un frate. Vorbește despre toate acestea cu un specialist și vei vedea că multe lucruri se vor clarifica pentru tine și pentru familia ta.

7. Pregătește membrii familiei extinse și grădinița sau școala. Spune-le că fiul sau fiica cea mare vor avea nevoie de mai mult ajutor o perioadă până se acomodează. Roagă-i să fie puțin mai răbdători și să se aștepte la comportamente de gelozie. De asemenea roagă-i să nu facă comparații între frați și nici să îl ignore pe cel mare atunci când vin în vizită.

8. Și nu în ultimul rând dă-ți voie să nu fii perfect/ă, să ai și momente în care vei fi prea obosit/ă să te joci sau să fii disponibil/ă 100%.

Spune-mi cum a fost pentru tine când s-a mărit familia ta? Ce te-a ajutat să rezolvi gelozia copilului tău mai mare?

 

Cu drag,

Romelia

 

2 thoughts on “Când apare frățiorul

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *